EDITORIAL

2022, un an dificil

Last Updated on decembrie 22, 2022 by Romeo Crismaru

Editorial de Mircea Popescu

Anul care tocmai se încheie a fost un an extrem de dificil pentru mulți români. Chiar dacă a fost primul an fără restricțiile cauzate de pandemia de Covid-19, deci anul în care s-a revenit la normalitate, dar și primul an în care a fost stabilitate politică și guvernamentală, după 3 ani în care au fost schimbări de guverne, nu se poate spune că nivelul de trai a cunoscut o traiectorie ascendentă.

Dimpotrivă, s-a constatat că anul 2022 a fost mult mai greu decât era de așteptat, în ciuda unei majorități guvernamentale confortabile care și-a pus mari speranțe în eficiența actului de guvernare.
Anul a debutat sub semnul unui conflict armat la granița României: invadarea Ucrainei de către Rusia. În ciuda faptului că acest război a avut și încă mai are unele efecte și asupra țării noastre, românii nu au fost îngrijorați de acesta. Mai mult decât acest război, pe români i-a îngrijorat inflația, creșterea prețurilor atât la energie electrică, carburanți, utilități, dar și la produsele de larg consum, alimente de bază. O astfel de situație a afectat foarte mulți oameni, îndeosebi cei cu venituri mici, dar și pe cei care câștigau ceva mai mult. Pentru mulți români a fost foarte dificil să facă față inflației, a valului de scumpiri, care s-a resimțit pregnant pe parcursul întregului an și asta în condițiile în care nici măcar salariul minim pe economie nu a fost crescut, nemaivorbind de pensii pentru care nu s-a ajuns la un consens cu cât să se majoreze. Ambele măsură sunt preconizate a fi puse în aplicare începând cu ianuarie 2023, însă, dacă prețurile vor rămâne crescute, aceste măsuri sunt departe de a contribui la o îmbunătățire a nivelului de trai începând cu anul viitor. Cu alte cuvinte, anul 2022 a fost un an în care nivelul de trai al românilor s-a degradat constant ca urmare a acestor creșteri de prețuri, iar dezamăgirea, lipsa încrederii și a unei perspective economice clare, pare să cuprindă un segment tot mai mare din populație.


Peste toate acestea, o altă mare dezamăgire a venit chiar la sfârșitul anului: neaderarea României la Spațiul Schengen, după ce Austria a blocat prin veto, nefiind de acord. Dincolo de avantajele de ordin economic pe care le aducea o astfel de aderare, cred că aceasta constituia și o miză politică și electorală a unor lideri politici pentru a acumula capital de imagine într-o perioadă în care nemulțumirea cetățenilor datorită situației economice și sociale este tot mai evidentă. Cert este că neaderarea la Spațiul Schengen a produs în societatea românească, pe lângă o mare dezamăgire, și un val de reacții negative la adresa Austriei atât din partea politicienilor, cât și a cetățenilor, mergându-se până la acolo încât să se propună sabotarea intereselor economice austriece în țara noastră. Până la urmă este o atitudine firească și de înțeles, de repulsie la un astfel de refuz.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button