Last Updated on mai 26, 2023 by Romeo Crismaru
Revendicările sistemului educaţional sunt extrem de pertinente, pornind de la majorarea salariilor, plata unor sporuri, a orelor suplimentare, dar şi a altor drepturi prevăzute în legislaţia în vigoare şi în contractele de muncă, creşterea anuală a investiţiilor şi, nu în ultimul rând, utilizarea unui alt program în afară de EduSal.
Viorel Botea, preşedintele PMP Brăila, fost inspector şcolar general: „Salariile personalului didactic şi a personalului auxiliar sunt extrem de scăzute comparativ cu salariul mediu pe economie. De exemplu, un profesor între 25 și 35 de ani câștigă în jur de 2.300 de lei net, în timp ce un profesor cu peste 25 de ani vechime, cu toate sporurile și gradele didactice, fără ore suplimentare, care de obicei nu există, are un salariu net de aproximativ 6.000 de lei, salariu care include procentul de 25% gradație de merit și 10% dirigenție, spor de stress și normă de hrană. De precizat că procentele allocate pentru dirigenție și gradația de merit nu sunt primite de toți profesorii, iar în lipsa acestora, chiar și la un nivel maxim de vechime, salariul net nu depășește 4.000 de lei, ceea ce este prea umilitor. La fel de jenante sunt şi salariile conducătorilor instituţiilor de învăţământ, în contextul în care personalul de conducere desfăşoară atât activităţi de predare cât şi manageriale. Renunţarea la aplicaţia EduSal şi înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat şi administrat de Ministerul Educaţiei este o altă revendicare pertinentă, necesară pentru buna funcţionare a sistemului educaţional din România. EduSal creează mari probleme deoarece nu este gestionat de profesionişti. De aceea, este necesar un program de salarizare gestionat şi administrat exclusiv de profesionişti din cadrul Ministerul Educaţiei, care trebuie să fie salarizaţi corespunzător”.
Pentru majorarea salariilor creşterea trebuie să fie de cel puţin 50%, bani alocaţi de la bugetul de stat. Aceeaşi creştere trebuie să se aplice, conform contractului colectiv de muncă, şi pentru orele suplimentare acordate conform legislaţiei în vigoare.
La acest moment, bugetul Ministerului Educaţiei este de 2,1% din PIB, insuficient pentru a acoperi nevoile sistemului educaţional. De aceea este extrem de necesară alocarea a 4% din PIB, fonduri care completate cu fondurile care vor veni din PNRR, pot asigura o finanţare corectă a sistemului educaţional. Utilizarea fondurilor europene din cadrul PNRR, pentru achiziţia de mobilier, echipamente didactice IT şi nu numai sunt câteva exemple elocvente de proiecte care se pot realiza pe mai multe paliere, care trebuie încurajate şi sprijinite de către Ministerul Educaţiei.
