ÎN MEMORIA GRUPULUI ARNĂUȚOIU
Last Updated on mai 10, 2022 by Toma Mihai
Asociația Foștilor deținuți Politic, filiala Mehedinți i-a comemorat astăzi pe membrii Grupului Arnăuțoiu, care a avut o însemnătate deosebită în istoria României, datorită mișcării de rezistență anti comuniste. Evenimentul fusese planificat anul trecut, de fiica celebrului luptător, împreună cu Fundația Memoria, dar s-a amânat din cauza pandemiei.
Toma Arnăuţoiu s-a născut la 14 februarie 1921. A fost al doilea fiu al învăţătorului Ion şi al Laurenţiei Arnăuţoiu, familie foarte apreciată în satul Nucşoara datorită spijinului pe care-l oferea ţăranilor. În ciuda dorinţei tatălui, ca Toma să rămână învăţător în sat, acesta s-a înscris, în anul 1942, la Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie „Regele Ferdinand I“, de unde a fost detaşat, în anul 1943, la Regimentul de Gardă Călare. A fost decorat și apoi rănit în luptele din Ungaria dar, după trei luni de spitalizare, revine în activitatea militară la Regimentul 5 Roşiori. La 9 august 1947, noua orânduire socială îl trece în rezervă. Zvonurile care circulau în jurul său ameninţau că regimul comunist urmărea lichidarea tuturor rezerviştilor din armata regală.
Locotenentul Toma Arnăuţoiu, liderul Gupului de rezistenţă – Haiducii Muscelului a organizat o amplă mișcare de rezistență anti comunistă. Partizanii lui Toma Arnăuţoiu au rezistat mult timp în munţi, însă în urma unei trădări a unui prieten din copilărie, care fusese racolat, Securitatatea i-a prins condamnându-i la moarte sau la ani grei de carceră. Toma Arnăuţoiu a fost executat la data de 18 iulie 1959 în Penitenciarul Jilava.
Istoricii i-au numit „partizani“ şi au reunit acţiunile lor sub numele generic „Mişcarea de rezistenţă“, iar ei şi-au spus „haiduci“, însă, indiferent cum se numeau, toţi aveau un singur scop:să răstoarne regimul de ocupaţie. În rândul acestora se aflau legionari, ofiţeri deblocaţi, „chiaburi“, foşti moşieri sau industriaşi ori foşti membri ai partidelor istorice, însă cei mai mulţi au fost simpli ţărani, care au simţit direct nedreptăţile comunismului, căci reformele agrare ce au culminat cu colectivizarea le-au luat tot şi i-au făcut clăcaşi pe pământurile lor. Lumea satului a devenit duşmanul comuniştilor, iar comuniştii – duşmanii ţăranilor. Primele grupuri s-au format imediat după 23 august 1944. În programul lor aveau obiective precum discreditarea acţiunilor Guvernului Groza, intervenţia armată, pregătirea acţiunilor partizanilor în vederea căderii regimului socialist şi răspândirea de manifeste. Unul dintre punctele nevralgice, care nu i-a ţinut pe haiduci mai mult de 20 ani în munte, a fost lipsa de coordonare.
Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (66 de ani) s-a născut într-o grotă, la „Râpele cu brazi“ din Munţii Făgăraş. Era 22 mai 1956. Prima fotografie din viaţa sa, pe o scară improvizată, în braţele mamei care cobora din cavernă, a fost făcută din spatele miliţienilor care aveau armele îndreptate către ea. Era 20 mai 1958, iar mama sa, Maria Plop, ultima partizană capturată de comunişti din Făgăraş, fusese descoperită în munţi. nu-şi aminteşte nimic de părinţii ei.
În 1992, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu a aflat despre părinţii săi naturali:„banditul“ Toma Arnăuţoiu şi „terorista“ Maria Plop. Cu o tenacitate de partizan, a vorbit cu oameni, a întrebat, a căutat şi a strâns peste 20.000 de pagini din dosarul de Securitate al grupului Arnăuţoiu, din anchete, de la proces şi din documentele de penitenciar.
Partizanii lui Toma Arnăuţoiu au rezistat mult timp în munţi, însă în urma unei trădări a unui prieten din copilărie, care fusese racolat, Securitatatea i-a prins condamnându-i la moarte sau la ani grei de carceră. Toma Arnăuţoiu a fost executat la data de 18 iulie 1959 în Penitenciarul Jilava.
În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, era executat, în penitenciarul Jilava, locotenentul Toma Arnăuţoiu, liderul Gupului de rezistenţă – Haiducii Muscelului. Alături de el, alte 14 persoane, cu lanţuri legate de mâini şi de picioare, se aşază, pe rând, la fiecare 15 minute, în faţa plutonului de execuţie. Eroului din munţii Făgăraş i se dă dreptul la ultimul cuvânt. „Trăiască Armata Română!“, ar fi strigat el . La comanda dată de comandant, plutonul de execuţie format din trei miliţieni trage. Toma însă nu moare imediat. Îl aruncă aşa în groapă şi pun var şi pământ peste el. Avea doar 38 de ani. Aşa cum s-a întâmplat în cazul multor luptători din rezistenţă, nici Toma Arnăuţoiu şi nici Maria Plop, femeia sa, nu au mormânt. Toma Arnăuţoiu a fost executat la 18 iulie 1959 la închisoarea Jilava, iar Maria Plop a murit în 1962 în penitenciarul de la Miercurea Ciuc. Niciun document din arhive nu indică locul înmormântării.
