Avertisment de la Ministerul Energiei

Last Updated on octombrie 6, 2026 by Erceanu Ileana

Urmează o iarnă și o primăvară cu prețuri foarte mari la electricitate.

România ar putea traversa o perioadă dificilă pe piața energiei în lunile următoare, pe fondul producției reduse și al prețurilor ridicate la gaze din Europa. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, avertizează că iarna și primăvara anului 2027 ar putea aduce prețuri foarte mari la electricitate, chiar dacă sistemul energetic românesc s-a dovedit până acum mai rezilient decât se anticipa.
Oficialul a arătat că situația este complicată inclusiv de indisponibilitatea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, pentru care, potrivit declarațiilor sale, nu există încă o perspectivă clară de repornire. Amintim că, în prezent, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile. Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită la 13 august.

„Încă avem Reactoarele 1 şi 2, de la Cernavodă închise şi nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puţin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungeşte o situaţie care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a creşte preţul la electricitate în lunile următoare şi care, evident, se adaugă în situaţii generale din Europa, ce arată preţul foarte ridicat la gaze. Săptămâna trecută când am fost la Reuniunea Informală a miniştrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă şi de o primăvară 2027 cu preţuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcţia definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se aşteptau foarte mulţi”, a declarat Buşoi.

Demnitarul a menționat, totodată, că întreaga discuție este cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi şi marii furnizor.

 „Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 milioane de euro care au fost absorbiți de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri – la Arad şi Constanța – care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă şi termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacități de producție de hidrogen. Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca şi timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte. În opinia mea, ar trebui să fie focus şi pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune şi ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluțiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferență, n.r.) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcții de acțiune”, a susținut Cristian Buşoi.