14 noiembrie, Ziua Mondială a Diabetului
Ziua de 14 noiembrie, este marcată ca, Ziua Mondială a Diabetului. Această zi a fost aleasă în 1991 de către Federația Internațională de Diabet (IDF) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a atrage atenția asupra impactului acestei afecțiuni, în condițiile în care 1 din 10 adulți are diabet.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, diabetul este o boală cronică netransmisibilă care apare atunci când pancreasul nu mai poate produce insulina (sau nu produce deloc) sau atunci când organismul nu mai poate utiliza insulina cum trebuie. Insulina este un hormon produs de pancreas, care acționează ca o „cheie” care permite glucozei din alimentele ingerate să treacă din circulația sanguină în celulele corpului pentru a produce energie. În sânge, toți carbohidrații din alimente sunt transformați în glucoză. Insulina ajută glucoza să intre în celule. Este important de menționat faptul că diabetul nu poate fi vindecat, dar prin tratamentul adecvat poate fi ținut sub control.
„Pacienții cu diabet, în funcție de tipul de diabet pe care îl au, trebuie să respecte indicațiile de tratament ale medicului specialist și controalele periodice, având în vedere că diabetul zaharat este o boală cronică, evolutivă, cu perioade de stabilizare a bolii și perioade de agravare, și cu decompensări, dictate de orice alte afecțiuni – fie virale, sezoniere, fie infecții severe sau apariția unei boli neoplazice. Diabetul dumneavoastră va reacționa în toate aceste situații, de aceea creșterea glicemiei nejustificată trebuie să fie un semn de alarmă, care să impună investigații mai complexe. Prezentarea la controalele periodice este necesară pentru depistarea precoce a complicațiilor. Aceste controale trebuie să cuprindă, pe lângă o serie de analize generale, care să le includă obligatoriu pe cele specifice diabetului zaharat (hemoglobina glicozilată, rata filtrării glomerulare renale, proteinuria, raportul albumină/creatinină urinară), un examen oftalmologic, un doppler arterial la nivelul membrelor inferioare. Importantă este și monitorizarea glicemiilor pacienților cu diabet zaharat, care se poate face cu glucometrele individuale sau cu sistemele de monitorizare continuă a glicemiei, prin senzori, care permit o adaptare a alimentației în funcție de aceste glicemii și depistarea în timp util a scăderilor glicemice (hipoglicemii), care pot apărea secundar tratamentului antidiabetic efectuat, unei alterări a funcției renale, cu acumulare și eliminare întârziată a medicației antidiabetice sau unui efort susținut. Aceste evenimente pacientul trebuie să le recunoască și să știe să acționeze, pentru a le evita sau trata, sau să solicite ajutor, fie de la cei apropiați, fie specializat”, spune dr. Mioara Pavel, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, medic primar medicină internă.
Dacă pacientul este expus riscului de a face diabet, este posibil să prevină sau să întârzie apariția acestuia. Acest lucru implică un stil de viață mai sănătos, susținut prin: pierderea în greutate și menținerea acesteia, adoptarea unui plan alimentar corespunzător nevoilor nutriționale, mișcare regulată, renunțarea la vicii (alcool și fumat).
„De aceea, pentru pacienții noștri cu diabet zaharat, încurajăm un stil de viață sănătos, cu respectarea unei alimentații corecte, care să nu crească nivelul glucozei în sânge (glicemia) și să nu producă acumulare de kilograme în plus, prin adoptarea unei activități fizice, în funcție de starea de mobilitate a pacientului respectiv, ținând cont că sedentarismul duce la creșterea glicemiilor și a greutății. Orice activitate fizică practicată constant, zilnic, cum ar fi: plimbări; mers pe jos, în pas alert; în aer curat, nu foarte rece; exerciții fizice măcar minimale pentru punerea în mișcare a tuturor grupelor musculare sau, bineînțeles, practicarea unui sport de relaxare, și mă refer aici la categoriile de persoane care au aceste abilități”, adaugă dr. Mioara Pavel.
