400 de hectare de luncă inundabilă revin la viaţă în „mica deltă” de la Gârla Mare
Last Updated on iunie 30, 2022 by Toma Mihai
Peste 400 de hectare de luncă inundabilă, dintre localităţile Gârla Mare şi Vrata, în judeţul Mehedinţi, au fost redate naturii în urma lucrărilor de reconstrucţie ecologică ce au presupus reconectarea bălţilor de pe malul Dunării cu fluviul, potrivit unui comunicat de presă.
Un peisaj puţin cunoscut în prezent, cea mai nouă zonă umedă renaturată din România, de la Gârla Mare – Vrata, aparţine siturilor Natura 2000 Dunărea la Gârla Mare-Maglavit (ROSCI0299) şi Gruia-Gârla Mare (ROSPA0046), desemnate conform legislaţiei UE şi române pentru a proteja o serie de specii de floră şi faună.
Conform sursei citate, „Delta” aflată la celălalt capăt al ţării faţă de vărsarea fluviului în Marea Neagră este loc de hrănire, reproducere şi odihnă pentru peste 80 de specii, unele vulnerabile (cormoranul mic), aproape ameninţate cu dispariţia (raţa roşie, vidra, broasca ţestoasă de lac) sau în pericol de dispariţie (popândăul).
Pe lângă beneficiile pentru pentru mediu şi comunitate, renaturarea are potenţialul de a diminua riscul la inundaţii pentru localităţile situate în aval de Gârla Mare.
Lucrările de reconstrucţie ecologică de la Gârla Mare-Vrata fac parte dintr-un program amplu, care se desfăşoară în şase ţări: România, Austria, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Bulgaria. „Împreună pentru Dunăre” este un parteneriat unic, trans sectorial, între WWF-CEE, Fundaţia Coca-Cola şi Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR).
În anii ’80, zona de mlaştină şi pădure inundabilă de la Gârla Mare a fost modificată pentru piscicultură, iar construcţiile au întrerupt atunci legătura zonei umede cu fluviul, cu un impact negativ asupra biodiversităţii.
Începută în 2020, reconstrucţia ecologică de la Gârla Mare-Vrata a făcut posibilă reconectarea Dunării cu lunca sa inundabilă şi are potenţialul de a stoca peste 5 milioane de m3 de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre. Lucrările au presupus consolidarea şi înălţarea malurilor canalului transversal (care face legătura între Dunăre şi baltă), pentru creşterea capacităţii de transport a apei din Dunăre, crearea unor ochiuri de apă pentru obţinerea unui mozaic de habitate pentru speciile acvatice, consolidarea digurilor pentru a creşte cantitatea de apă acumulată în bazinul de interes şi amenajarea unui loc de pescuit pentru comunitatea locală.
Sursa bursa.ro