BNS: Înghețarea salariului minim ar reduce puterea de cumpărare în 2026

Last Updated on octombrie 27, 2025 by Erceanu Ileana

BNS atrage atenția asupra necesității și obligației legale de majorare a salarialului minim de la 1 ianuarie 2026.
Blocul Național Sindical (BNS) a avertizat, luni, că înghețarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026 ar încălca legea și directivele europene, acuzând Guvernul că pregătește o amputare a puterii de cumpărare.

 „BNS a luat act de declarațiile publice ale liderilor politici ai coaliției care, în proporție covârșitoare, se pronunță împotriva majorării salariului minim pe economie, obligație legală asumată prin transpunerea legislației europene, în contextul în care măsurile din pachetele de austeritate îndreptate împotriva populației au avut ca rezultat o inflație mai mare, o sărăcie extinsă şi nemulțumire generalizată în societate. Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, se menționează în comunicatul BNS.

Conform sursei citate, în ianuarie 2025 salariul minim brut a crescut cu 9,45% faţă de finalul anului 2024, în condiţiile în care creşterea nominală a productivităţi muncii se estimează că va fi superioară (9,9%).

Reprezentanţii BNS susţin că rata inflaţiei în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflaţiei se va cifra cel mai probabil la 10%.

Astfel, în condiţiile în care inflaţia este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunţate deja pentru 2026 vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaţioniste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajaţi din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane), susţin liderii sindicali.

Aceştia au făcut referire la majorări de taxe şi un nou şoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea preţului la gazele naturale după 31 martie 2026.

„Actualul Guvern consideră că îşi doreşte îngheţarea salariului minim în condiţiile unor şocuri inflaţioniste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaţioniste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârşitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024. Formula de calcul a salariului minim aprobată prin legea 283/2024 şi HG 35/2025 este una construită pe principii economice sănătoase şi în deplină concordanţă cu Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate dar şi cu Convenţia OIM nr. 131 din 24 iunie 1970 privind fixarea salariilor minime, convenţie ratificată de România prin Decretul 83/1975”, se menţionează în document.

Potrivit sursei citate, aplicarea formulei de calcul adoptată prin HG 35/2025 ar însemna pentru 2026 creşterea salariului minim la 4.325 lei, creştere aliniată perfect cu evoluţia reală a productivităţii muncii prevăzută pentru 2026 şi cu creşterea ratei medii anuale a inflaţiei din 2026.

„Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât şi de organizaţiile patronale şi respectă în întregime principiile economice de funcţionare a unei economii de piaţă sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat. Mai menţionăm şi faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca şi formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză, rezultatul obţinut de institutul de cercetare contractat de minister şi cel obţinut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creşterii salariului minim”, se mai precizează în document.

În 2024, 46% din valoarea adaugată creată la nivelul întregii economii româneşti a fost distribuită către salariaţi sub forma remunerării angajaţilor (salarii, impozit şi contribuţii sociale pe muncă), în condiţiile în care media europeană a fost de 53%, ceea ce înseamnă că diferenţa de 8 puncte procentuale din valoarea adăugată creată faţă de media europeană rămâne la dispoziţia mediului economic, respectiv a angajatorilor. Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală şi în dispreţul legii, se doreşte politic îngheţarea salariului minim şi amputarea puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii şi din pensii, susţin liderii sindicali.

„Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri şi efectul generat asupra acestuia de creşterea cotei de TVA din acest an, deşi potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creşterea cotei TVA în preţurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali. Creşterea preţurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea preţurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populaţiei. Considerăm că politicile inflaţioniste au fost şi sunt deliberate (mixul de politici economice nu a fost ţintit spre atingerea ţintei de inflaţie, obiectiv fundamental), iar începând cu majorările de fiscalitate (politică contracţionistă) aplicate din iulie-august 2025 (unele stabilite şi pentru anul 2026), economia României este mutată din stagnare spre recesiune, cu consecința degradării semnificative a nivelului de trai”, susțin liderii sindicali.

Conform sursei citate, pentru prima oară în perioada post-revoluție, în ceea ce privește formula de determinare a salariului minim, lucrurile sunt clare, transparente, predictibile.

„Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia, pentru că tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi şi valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică şi electorală. Acum, în 2025, când politicienii au pierdut pentru prima dată controlul acestui instrument de care profitau electoral, vor să arate, în dispreț față de lege şi că decizia este tot la ei. Cu siguranță, o astfel de decizie va pune România într-o situație de infringement în relația cu Comisia Europeană, prin nerespectarea prevederilor Directivei 2022/2041 privind salariile minime adecvate.

BNS atrage atenția că, pe lângă măsurile ‘de reformă’ luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale), dar şi prin măsurile anunțate – care privesc concedieri şi restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Potrivit organizației, această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. „Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă şi grea opoziție”, susțin reprezentanții BNS.