Deficitul bugetar ar putea escalada peste 8% din PIB
Care sunt problemele economice majore ale României.
România se confruntă cu probleme economice majore, precum dezechilibrele bugetare și de cont curent, care pun presiune pe sustenabilitatea economică a țării, atrage atenția academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal și coordonator al Raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro Monitor”. Într-un context marcat de incertitudini economice și politice, Dăianu subliniază importanța reformelor structurale și a menținerii democrației ca fundament al procesului politic.
„Rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate. Politici economice/publice pot fi mai mult sau mai puțin bune, așa cum se întâmplă și în alte țări din UE. Dar aceasta nu înseamnă să se renunțe la democrație. Iliberalismul nu trebuie să acapareze viața societății românești și procesul politic”, avertizează Dăianu.
El evidențiază faptul că democrația este un proces dinamic, supus provocărilor interne și externe, și trebuie apărată continuu, în contextul unor presiuni economice și politice tot mai mari.
Potrivit raportului, deficitul bugetar al României este prognozat să depășească 8% din PIB în 2024, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru stabilitatea macroeconomică a țării. Dezechilibrul este agravat de un deficit de cont curent care ar putea depăși, de asemenea, 8% din PIB.
„Avem aici o situație aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condițiile unei încetiniri a economiei. Discrepanțe mari rămân între mediul urban și cel rural”, explică Daniel Dăianu.
România a solicitat Comisiei Europene o perioadă de 7 ani pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, o variantă mai lungă decât cea standard de 4 ani prevăzută în cadrul de guvernanță fiscală din UE. Totuși, ajustarea bugetară propusă pune accent pe reducerea cheltuielilor de la 42% din PIB în 2024 la 36% în 2031, precum și pe o creștere modestă a veniturilor fiscale de doar 1,5% din PIB.
„O reducere a gap-ului de colectare a TVA, fie și graduală, la aproape din media din UE (4-5%) ar aduce peste 2% din PIB. Dar trebuie să existe o voință politică ireproșabilă și punerea la punct a digitalizării în domeniul colectării de taxe și impozite”, punctează Dăianu.
Într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și incertitudini economice, piețele financiare vor deveni tot mai nervoase, avertizează raportul. În lipsa unei ajustări credibile, presiunile asupra monedei naționale și riscurile de ieșiri de capital pot crește semnificativ.
„PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puține. România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice și private”, afirmă Dăianu.
El subliniază, de asemenea, necesitatea ca UE să mențină un dialog activ cu partenerii geopolitici și să evite un război comercial cu SUA, în vederea asigurării bunurilor publice globale, precum combaterea schimbărilor climatice și gestionarea pandemiilor.
Concluzii:„Lupta pentru democrație nu înseamnă numai confruntare între state democratice și state autocrate, ci și între forțe democratice și nedemocratice în interiorul țărilor. Democrația nu este dată de la Dumnezeu;
