Fenomenele meteorologice extreme au costat economia globală peste 2 trilioane de dolari în ultimul deceniu

Fenomenele meteorologice extreme au costat economia globală peste 2 trilioane de dolari în ultimul deceniu, potrivit unui raport comandat de Camera Internațională de Comerț, informează News.ro.

Analiza a 4 000 de fenomene meteorologice extreme legate de climă, de la inundații bruște care distrug casele într-o clipă la secete lente care ruinează fermele de-a lungul anilor, a arătat că daunele economice au atins 451 de miliarde de dolari numai în ultimii doi ani, relatează The Guardian.

Cifrele reflectă costul total al consecințelor fenomenelor meteorologice extreme, mai degrabă decât partea pe care oamenii de știință o pot atribui dezastrului climatic. Aceste cifre vin în contextul în care liderii mondiali discută despre cât de mult ar trebui să plătească țările bogate pentru a ajuta țările sărace să își redreseze economiile.

„Datele din ultimul deceniu arată în mod categoric că schimbările climatice nu sunt o problemă viitoare. Pierderile majore de productivitate cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt resimțite aici și acum de către economia reală. Focul, apa, vântul şi căldura au scos tot mai mulți dolari din bilanțurile guvernamentale pe măsură ce lumea s-a îmbogățit, oamenii s-au stabilit în regiuni predispuse la dezastre, iar poluarea cu combustibili fosili a încins planeta.”, a declarat John Denton, secretarul general al Camerei Internaționale de Comerț (ICC), care a comandat raportul.

Cu toate acestea, până în ultimii ani, oamenii de știință au avut dificultăți în a estima amploarea rolului jucat de oameni prin transformarea fenomenelor meteorologice extreme cu ajutorul gazelor care încălzesc planeta. Potrivit unui studiu realizat luna trecută, dezastrul climatic a fost responsabil pentru mai mult de jumătate din cele 68 000 de decese cauzate de căldură în timpul verii toride din Europa din 2022 și a dublat șansele de apariție a nivelurilor extreme de precipitații care au afectat Europa Centrală în luna septembrie a acestui an, potrivit unui studiu de atribuire timpurie. În alte cazuri, cercetătorii au constatat doar efecte ușoare sau nu au observat deloc o legătură cu clima.

ICC a îndemnat liderii mondiali să acționeze mai rapid pentru a acorda bani țărilor care au nevoie de ajutor pentru a-şi reduce poluarea și pentru a se dezvolta astfel încât să poată rezista șocurilor provocate de fenomenele meteorologice violente.

„Finanțarea acțiunilor climatice în țările în curs de dezvoltare nu ar trebui să fie privită ca un act de generozitate din partea liderilor celor mai bogate economii ale lumii”, a declarat Denton. „Fiecare dolar cheltuit este, în cele din urmă, o investiție într-o economie globală mai puternică şi mai rezistentă, de care beneficiem cu toții.”