România încotro        

Last Updated on iunie 3, 2024 by Erceanu Ileana

Anul trecut, s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din 1930 până în prezent.

Îmbătrânirea populației are consecințe economice semnificative: încetinirea economiei, creșterea cheltuielilor cu sănătatea și pensiile, dar crează o nișă de piață care va crește: cea a serviciilor medicale. Pe baza calculelor Comisiei Europene, peste 20 de ani ne vom apropia de un milion de pensionari iar bugetul va aloca de 5 ori mai mulți bani decât în prezent.

Numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, la 1 ianuarie 2024, a fost de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 comparativ cu perioada similară din anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

În anul 2023, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 155.400 copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent.

”La 1 ianuarie 2024 numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, a fost de 3.796.400, în scădere cu 80.700 comparativ cu perioada similară din anul anterior; Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii anteriori”, arată datele INS, citate de News.ro.

Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1.057 de băieţi la 1.000 de fete. La începutul anului şcolar 2023/2024, populaţia şcolară era de 3.466.500, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.102 unităţi şi 245.000 cadre didactice. Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.700, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1.597.500, iar al celor din învăţământul liceal era de 602.000. Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 70,3%.

​BNR este îngrijorată de schimbările demografice la care asistăm și o menționează printre vulnerabilitățile structurale importante cu implicații majore asupra stabilității financiare.