România traversează un proces accentuat de redimensionare demografică, ale cărui efecte se răsfrâng direct și asupra sistemului public de pensii

Last Updated on iulie 22, 2026 by Erceanu Ileana

În doar șase luni, evidențele oficiale arată o scădere puternică a numărului de pensionari, cu diferențe mari de la un județ la altul.

Redimensionarea demografică, marcată de scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă, destabilizează raportul dintre salariați și pensionari în sistemul public de pensii. Declinul susținut al populației plasează România printre statele europene cele mai afectate, generând deficite financiare majore în modelul de redistribuire de tip pay-as-you-go (unde contribuțiile actualilor angajați plătesc pensiile actuale).

Efectele directe ale acestui dezechilibru structural asupra sistemului de pensii includ:

*Presiunea pe bugetul de stat: Pentru a acoperi deficitul dintre contribuțiile colectate și sumele necesare plății pensiilor, statul este nevoit să transfere sume considerabile din bugetul central.

*Creșterea vârstei de pensionare: Pentru a menține sustenabilitatea financiară, legislația prevede alinierea și creșterea treptată a vârstei standard de pensionare, precum și a stagiului de cotizare.

*Riscul de sărăcie la bătrânețe: Scăderea numărului de contribuabili activi pe termen lung limitează spațiul de creștere a puterii de cumpărare pentru pensii, sporind vulnerabilitatea persoanelor vârstnice.

*Muncă activă după pensionare: Un număr tot mai mare de pensionari se orientează către piața muncii chiar și după depășirea vârstei standard, fie pentru a-și suplimenta veniturile, fie pentru a acoperi deficitul de personal din economie.

Proiecțiile demografice arată că îmbătrânirea populației va continua, motiv pentru care stabilitatea financiară pe termen lung depinde de reforme structurale.

În primele șase luni ale anului 2026, numărul total al pensionarilor din țara noastră a înregistrat o scădere vizibilă, consemnând dispariția din evidențele oficiale a aproape 20.000 de persoane.
Conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în luna ianuarie 2026 figura un număr total de 4.698.070 de pensionari, până în luna iunie, cifra a coborât la 4.678.792 de beneficiari. Această diferență de 19.278 de persoane reprezintă o diminuare de 0,41% din totalul sistemului în doar o jumătate de an, ceea ce înseamnă că, în medie, în fiecare zi din 2026, sistemul public de pensii pierde peste 106 pensionari.
Cea mai dramatică ajustare se observă în dreptul foștilor lucrători din agricultură. Sistemul pensiilor agricole, moștenit din perioada fostelor CAP-uri, se stinge treptat de la o lună la alta, pe măsură ce generațiile vârstnice trec în neființă, fără ca noi intrări să mai alimenteze această categorie.
În luna ianuarie 2026 se înregistrau 114.803 pensionari agricultori, pentru ca în iunie, numărul lor să scadă la 105.983. Această scădere cu 8.820 de persoane în jumătate de an reprezintă un declin procentual record de 7,68%. În mod similar, în cazul pensionarilor cu stagii mixte de cotizare, care includ perioade lucrate în agricultură, numărul beneficiarilor s-a redus de la 531.259 la 512.335, consemnând un minus de 18.924 de persoane.
Județele din care au dispărut cei mai mulți pensionari:

 *Prahova înregistrând o scădere de 1.254 de pensionari în doar șase luni;

*Dolj, cu un minus de 1.070 de beneficiari;

*Galați, numărul pensionarilor a scăzut cu 982 de persoane

*Teleorman, cu o diminuare de 981 de pensionari

*Vaslui, cu o pierdere de 969 de persoane;

*Buzău, cu minus 964;

*Bacău, s-a înregistrat o reducere de 931 de beneficiari;

*Neamț și Dâmbovița au pierdut 882, respectiv 745 de pensionari de la începutul anului.
Atunci când analizăm evoluția din punct de vedere procentual, imaginea devine și mai grăitoare pentru județele din estul și sudul țării. Vaslui și Teleorman ocupă primele poziții, ambele consemnând o contractare a numărului total de pensionari de peste 1,13% în doar șase luni. Acestea sunt urmate de județul Ialomița, unde scăderea a fost de 1,08%, Giurgiu cu o reducere de 0,97% și Mehedinți cu un declin de 0,95%.
Diminuarea continuă a numărului de pensionari reflectă atât mortalitatea crescută specifică vârstelor avansate, cât și consecințele pe termen lung ale tranziției demografice, cu un număr tot mai mic de persoane care ating vârsta de pensionare în raport cu generațiile care părăsesc sistemul.
Sursa: libertatea.ro