România, ultimul loc în Europa după durata vieții profesionale

Last Updated on august 5, 2025 by Erceanu Ileana

În România, viața profesională durează în medie puțin peste 32 de ani, potrivit datelor Eurostat, România fiind pe ultimul loc în UE după durata vieții profesionale, deși în anul 2000 făcea parte din rândul celor care munceau cel mai mult.

Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate țările UE, cu excepția României, mai notează Biroul de Statistică al UE.

-Cauzele pentru care România ocupă ultimul loc sunt multiple:

*Participarea scăzută a femeilor pe piața muncii din România, au unele dintre cele mai mici rate de participare la forța de muncă. Acest lucru limitează numărul mediu de ani lucrați, deoarece femeile părăsesc frecvent piața muncii mai devreme din motive legate de îngrijirea copiilor, obligații familiale sau factori culturali. De exemplu, în 2023, se estima că femeile din România doar 28,5 ani, comparativ cu peste 41 de ani din alte țări. În România, pensionările anticipate prin scheme de pensii speciale (pentru anumite profesii, uneori chiar de la 50-55 de ani) au dus la scăderea duratei medii a vieții active.

 *Șomaj ridicat în rândul tinerilor și intrare întârziată pe piața muncii: tinerii petrec adesea mai mulți ani șomeri sau în afara forței de muncă după absolvirea studiilor, fie pentru că întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil, fie pentru că acced mai târziu la un job (uneori la 20 și chiar 30 de ani).

*Muncă informală și nedeclarată: În România, dar și în alte țări, munca nedeclarată („la negru”) este mai des întâlnită. Din moment ce statisticile oficiale se bazează pe participarea declarată la piața muncii, anii lucrați „la negru” nu sunt contabilizați, ceea ce scade media duratei vieții active oficiale.

Durata vieții active a fost în medie de 37,2 ani în UE în 2024, 39,2 ani pentru bărbați și 35,0 ani pentru femei

În ciuda scăderii ușoare din 2020, în ultimii 10 ani, indicatorul a înregistrat o creștere continuă a numărului de ani de viață activă pentru ambele sexe. Deși se așteaptă ca bărbații să lucreze mai mult decât femeile, decalajul de gen a scăzut odată cu creșterea participării femeilor pe piața muncii.

Printre celelalte țări, cel mai mic decalaj de gen a fost înregistrat în Finlanda, cu doar 0,6 ani. La polul opus, țările cu cel mai mare decalaj de gen în 2024 au fost Italia (9,0 ani), Grecia (7,1 ani), Malta (6,9 ani) și România (6,7 ani), mai arată Eurostat.

Atunci când comparăm țările UE, constatăm că bărbații sunt predispuși să lucreze cel mai mult în Olanda (45,7 ani), Danemarca (44,2 ani), Suedia (44,0 ani), Irlanda (43,0 ani), Malta (42,3 ani) și Germania (41,7 ani). În schimb, țările în care bărbații sunt predispuși să lucreze cel mai puțin sunt România (35,9 ani), Croația și Bulgaria (ambele 36,0 ani) și Belgia (36,9 ani).