Adevărul despre criza energetică din România este unul revoltător
Last Updated on august 7, 2026 by Erceanu Ileana
Avem 20.000 de MW instalați, dar producem de trei ori mai puțin. Țara noastră produce numai o treime din cat ar putea, raportat la capacitățile instalate.
Conform Autorităților Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), presiunea pe sistemul energetic vine din seceta prelungită, care a diminuat producția hidro, în timp ce unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă este oprit, iar nivelul scăzut al Dunării ridică semne de întrebare și pentru funcționarea celui de-al doilea.
În lipsa precipitațiilor, autoritățile încearcă să crească debitul Dunării prin lucrări de deblocare a șenalului navigabil și fac apel la populație pentru reducerea consumului de energie. Specialiştii susţin însă că actuala situaţie este şi rezultatul unor investiţii întârziate în noi capacităţi de producţie, sisteme de stocare şi infrastructura energetică.
Datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că România dispune de o capacitate instalată de 19.432,62 MW, de peste două ori mai mare decât consumul maxim înregistrat în mod obişnuit. Cu toate acestea, în dimineaţa zilei de 6 august, la ora 08:45, în Sistemul Energetic Naţional erau produşi doar 5.638 MW, adică 29% din capacitatea instalată. În acel moment, consumul depăşea producţia cu 685 MW, diferenţa fiind acoperită prin importuri.
Situația s-a schimbat rapid odată cu creşterea producţiei fotovoltaice. În jurul orei 09:45, producţia internă a început să depăşească necesarul de consum, iar la ora 12:00 energia livrată în reţea ajunsese la 6.190 MW, cu 552 MW mai mult decât la începutul dimineţii. Creşterea a fost susţinută aproape integral de centralele fotovoltaice, care au devenit principala sursă de energie a ţării în intervalul prânzului.
Această diferenţă dintre puterea instalată şi producţia efectivă ridică o întrebare firească: de ce un sistem capabil, teoretic, să producă aproape 20.000 MW livrează într-un anumit moment mai puţin de o treime din această putere? Răspunsul ţine de caracteristicile fiecărei tehnologii, de condiţiile meteorologice şi de modul în care este operat Sistemul Energetic Naţional, care trebuie să menţină permanent echilibrul dintre producţie şi consum. România dispune de 6.687 MW instalaţi în hidrocentrale, cea mai mare capacitate dintre toate sursele de producere a energiei electrice. Cu toate acestea, în dimineaţa zilei de 6 august, la ora 08:45, hidrocentralele produceau 1.236 MW, ceea ce înseamnă un grad de utilizare de 18,5% din capacitatea instalată. La prânz, producţia coborâse la 471 MW, adică doar 7% din puterea disponibilă.
Diferenţa dintre capacitatea instalată şi producţia efectivă este explicată atât de modul în care funcţionează hidrocentralele, cât şi de condiţiile hidrologice.
Capacitatea Hidroelectrica provine din două categorii de amenajări. Prima este reprezentată de hidrocentralele de pe cursurile de apă, precum Porţile de Fier I şi II, care valorifică debitul Dunării şi au împreună o putere instalată de aproximativ 2.900 MW. A doua categorie o formează hidrocentralele alimentate din lacurile de acumulare, care însumează aproximativ 3.379 MW şi pot produce energie prin utilizarea controlată a rezervelor de apă.
România are prea puţine capacităţi de stocare
Expertul consideră că una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale sistemului energetic este lipsa instalaţiilor de stocare, care ar putea prelua surplusul de energie produs în timpul zilei şi l-ar putea livra în orele de consum maxim.
Potrivit acesteia, România dispune în prezent de aproximativ 600 MW capacitate de stocare, echivalentul a circa 1.100 MWh, suficient pentru puţin peste o oră de funcţionare. În condiţiile în care, în orele de seară, deficitul poate ajunge la aproximativ 2.000 MW timp de mai multe ore, nivelul actual este insuficient. „Ar fi fost bine dacă am fi avut de vreo cinci-şase ori mai multă capacitate de stocare decât avem acum.”
Sursa: stiripesurse.ro
