Dunărea dezvăluie relicvele celui de-Al Doilea Război Mondial
Last Updated on august 5, 2026 by Erceanu Ileana
Seceta scoate la suprafață navele din Al Doilea Război Mondial scufundate în Dunăre acum 80 de ani.
În apropierea graniței dintre Serbia și România, zeci de nave de război germane scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au reapărut la suprafață, în timp ce seceta afectează tot mai puternic navigația și producția de energie din regiune.
În apropierea portului sârbesc Prahovo, pe sectorul Dunării care separă Serbia de România, nivelul foarte scăzut al apei a lăsat la vedere carene ruginite și catarge rupte ale unor nave de război germane
Seceta severă din această vară a făcut ca zeci de vase militare germane din Al Doilea Război Mondial, unele încă încărcate cu armament, să reapară după decenii petrecute pe fundul fluviului.
Istoricii estimează că aproximativ 200 de nave ale flotei germane de la Marea Neagră au fost scufundate intenționat în septembrie 1944, în apropiere de Prahovo, în timp ce armata germană se retrăgea sub presiunea înaintării trupelor sovietice.
Scopul era blocarea înaintării flotei militare sovietice pe Dunăre. Astăzi, epavele reprezintă încă un obstacol periculos pentru navigație în perioadele în care debitul fluviului scade semnificativ.
Uniunea Europeană finanțează un proiect prin care aceste epave urmează să fie îndepărtate treptat.
Operațiunea este însă complicată din cauza amplasării navelor pe fundul Dunării și a dificultăților tehnice pe care le presupune intervenția.
Efectele nivelului extrem de scăzut al Dunării nu se limitează la navigație.
În România, autoritățile au început construirea unui dig provizoriu pentru a direcționa mai multă apă către singurul reactor nuclear aflat în funcțiune la Cerna-vodă.
În același timp, în Ungaria, nivelul apei la centrala nucleară de la Paks a ajuns la doar câțiva milimetri de pragul care ar fi impus oprirea instalației, potrivit premierului Peter Magyar.
Ambele centrale folosesc apa Dunării pentru răcirea reactoarelor, iar diminuarea debitului a determinat atât România, cât și Ungaria să își majoreze importurile de energie electrică și să ceară populației și companiilor reducerea consumului.
În România, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie 2026, de aproape trei ori sub media sezonieră. În aceste condiții, Nuclear electrica a fost nevoită să oprească unul dintre reactoarele de la Cerna-vodă.
Analistul amintește că premierul Ilie Bolojan a instituit starea de alertă energetică pentru luna august și a avertizat că România ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică, solicitând inclusiv sprijin de urgență din partea Ucrainei.
Totodată, centrala nucleară de la Paks funcționează la capacitate redusă, iar hidrocentralele Porțile de Fier operează la mai puțin de jumătate din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.
