Ministerul Mediului: sistemul de garanție-returnare este un eșec
Last Updated on martie 20, 2024 by Erceanu Ileana

Mircea Fechet intenționează să amâne introducerea sistemului de garanție-returnare, dat fiind faptul că nu funcționează. Mai mulți agenții comerciali s-au plâns că nu au avut timpul necesar pentru a se conforma reglementărilor.
Despre introducerea sistemului de garanție-returnare (SGR) se vorbește din 2018. În 2020, Mircea Fechet, pe atunci tot ministru al mediului, spunea că este nevoie de 18 luni pentru implementare. După patru ani, același Mircea Fechet spune că timpul de implementare pentru acest program nu este suficient. Ministrul Mediului propune un proiect de act normativ prin care să amâne implementarea SGR până la finalul anului. Potrivit notei de fundamentare ce însoțește documentul, inițiat de Mircea Fechet introducerea programului riscă să destabilizeze economia. România a avut la dispoziție mai bine de patru ani să implementeze SGR.
Amânarea a fost decisă din cauza complexității sistemului și a dificultăților pe care le întâmpină operatorii economici de a se conforma noilor reguli. Toate acestea au fost semnalate Ministerului Mediului care a decis modificarea termenului propus prin Hotărârea Guvernului. Scopul este de a nu destabiliza întreaga economie națională, se mai precizează în nota de fundamentare.
„Astfel, stocurile de băuturi vor putea fi introduse pe piață, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 31 decembrie 2024, dată după care introducerea acestora pe piața națională, respectiv comercializarea lor este interzisă”, mai arată ministerul.
Ministerul Mediului, condus de Mircea Fechet, a implementat sistemul Garantie-Returnare (SGR) de la 1 ianuarie. Însă, după doar două luni, se dovedește a fi un eșec. Campania de popularizare a fost insuficientă, iar mulți clienți nu știu despre ce este vorba. Pe de altă parte, nici comercianții și nici producătorii nu sunt pregătiți.
Eșecul se vede în gradul de colectare pe luna ianuarie. Astfel, au fost returnate aprximativ 1,85 de milioane ambalaje de plastic. În cazul ambalajelor metalice și de sticlă situația este și mai proastă. Consumatorii au returnat doar 297.820 de ambalaje metalice și doar 91.908 recipiente de sticlă. Dacă facem o medie, rezultă că rata de returnare prin SGR este de sub 1%!
Mircea Fechet se confruntă cu procese
Introducerea SGR i-a nemulțumit pe producători care acuză faptul că sistemul este nefuncțional. Romaqua Group, cel mai mare producător de băuturi, cerut în instanță suspendarea SGR. Compania reclamă că sistemul, a cărui lansare a fost amânată în mai multe rânduri este nefuncțional. Iar acest lucru generează costuri suplimentare, care se reflectă în prețul produsului la raft.
Ministerul Mediului a avut la dispoziție patru ani să pună la punct legislația și să elaboreze un sistem funcțional. Nu a reușit să o facă, totul fiind lăsat pe ultma sută de metri. Acum producătorii vorbesc despre o improvizație.
Un alt aspect este legat de infrastructura de colectare dezvoltată de Ministerul Mediului. La începutul lui februarie a fost inaugurat al doilea centru de numărare şi sortare a deşeurilor colectate prin SGR. Acesta funcționează la sub 20% din capacitatea promisă de 17 centre. Lipsa centrelor face ca ambalajele coletate să fie transportate sute de kilometri.
În plus, legislația prevede că ambalajele trebuie returnate întregi, nu compactate, iar acest lucru crește volumul încărcăturilor și duce la un număr mai mare de transporturi. Cum, în prezent, funcționează doar centrele din Bonțida, Cluj, și Giarmata, Timiș, costurile sunt considerabile pentru localitățile din sudul și sud-estul țării.